Pe urmele lui Mathias Topp, The Hook Maker, inventatorul care a transformat Mustad în lider global al cârligelor de pescuit

Mathias Topp, părintele mașinăriei „The Hook Maker”, este omul care a pus bazele succesului Mustad și în industria globală a cârligelor de pescuit. Cizmar, croitor, ceasornicar, tâmplar și mecanic, un meșter total autodidact, născut cu spiritul invenției. De la atelierele de ceasuri din satele Norvegiei până la mașinării care au revoluționat industria și conducerea unor fabrici internaționale, Topp rămâne un vizionar uitat de istorie.

Fără Mathias Topp, Mustad nu ar fi ajuns niciodată ceea ce este astăzi. Probabil că nici noi nu am fi profitat, ca pescari, în atât de scurt timp, de cele mai performante cârlige de pescuit. Fie că acestea poartă acum numele Mustad sau nu. Să îi dăm norvegianului ce e al norvegianului. Povestea lui Mathias Topp și a mașinăriei automate de făcut cârlige de pescuit Mustad The Hook Maker. Dacă nu ai citit articolul Istoria Mustad 1832 – 2025, îți recomand să o faci înainte de a trece mai departe.

Mathias Topp The Hook Maker, de la cizmar la proiectant industrial

Mathias Topp s-a născut în 1840, în Vardal, o zonă agrară din sudul Norvegiei, parte din județul Innlandet lângă Gjøvik, într-o familie modestă. Tatăl său era fermier și cizmar, iar meșteșugurile i-au intrat în sânge încă din copilărie. A lucrat cu mâinile, a observat mecanismele din jurul său și a fost atras de tot ce însemna precizie.

În adolescență, mergea din sat în sat reparând ceasuri. Cu fiecare rotiță ajustată, se pregătea pentru marile mecanisme ale industriei. A construit chiar și propriile sale mecanisme, în stilul „ceasurilor Toten”. După terminarea școlii, a devenit ucenicul unui tâmplar și a început să învețe design industrial sub îndrumarea meșterului Aschenbach.

În 1862, s-a angajat la Mustad ca tâmplar. Deși regiunea era slab dezvoltată și industria locală suferea, Mustad devenea rapid un nume important în producția de articole metalice. Topp a început să creeze modele din lemn și carton pentru diverse unelte, pe care le testa înainte să le transforme în piese funcționale din metal.

În 1863, a fost promovat proiectant la fabrica din Brusveen. Până atunci inventase deja o mașină de cardat lână, iar în scurt timp a devenit unul dintre oamenii-cheie ai companiei. A lucrat la utilaje pentru cuie de cizmar, capse, cutii și alte produse care necesitau inovație tehnică.

În 1865, la doar 25 de ani, s-a căsătorit cu Eline Larsdatter Bakkom. Au avut nouă copii, iar primul, Olaf, s-a născut la scurt timp. În acest context s-a mutat la ferma Heimdal din cartierul muncitoresc Briskebyen din Gjøvik, într-o zonă cu case de lemn și forfotă industrială. Familia sa a devenit un pilon stabil în viața profesională, dar și o sursă de inspirație, mulți dintre copiii săi aveau să-i calce pe urme în domeniul tehnic și industrial.

În 1871, Topp a perfecționat o nouă mașină de cardat lână la fabrica Mustad. A proiectat apoi un capsator și un sistem pentru ambalaje din carton. Acestea au fost folosite inițial în fabrica de chibrituri Rødfos, apoi adaptate la uzina de muniție Raufoss. Gândirea lui tehnică devenea tot mai valoroasă în arhitectura expansiunii firmei Mustad.

Primii pași ai lui Mathias Topp spre invenția care a devenit The Hook Maker

La Expoziția internațională de la Christiania, în 1876, Mathias Topp a observat o mașinărie americană care producea potcoave în serie, pe linie de asamblare. Christiania (actualul Oslo) era un punct de întâlnire pentru inginerii și comercianții vremii, iar Topp a memorat întregul proces și ideea de automatizare completă i s-a întipărit imediat în minte. Întors în atelierul său, a început să reconstruiască mecanismul din memorie. Și a reușit.

Pentru un om al epocii, a vedea o linie de producție continuă era o viziune despre viitor. Pentru Topp, era o provocare personală. Dar adevărata lui revelație nu a fost despre potcoave. A realizat că același principiu se putea aplica și pentru cârligele de pescuit, care până atunci erau realizate manual, bucată cu bucată. A început să proiecteze o mașină simplă și genială: un fir de oțel intra pe o parte, iar pe cealaltă ieșeau cârlige de pescuit identice, perfect formate, gata de folosit.

Până în noiembrie 1877, mașinăria era complet funcțională. Era o piesă de inginerie revoluționară: o sârmă de oțel intra într-un capăt, iar în celălalt ieșeau cârlige identice, gata de folosit. A fost botezată simplu: The Hook Maker. Era prima mașină automatizată pentru fabricarea cârligelor de pescuit din lume. Datorită acestei invenții, Mustad a devenit în scurt timp principalul furnizor pentru pescarii din întreaga lume.

Secretul tehnologic al mașinii a devenit cel mai bine păzit secret industrial al companiei Mustad. Pentru a proteja procesul de spionaj economic, firma a creat un adevărat sistem de apărare: planurile erau criptate, locația mașinii era necunoscută chiar și unor angajați, iar toți muncitorii erau legați de un jurământ de confidențialitate pe viață.

Motto-ul din fabrică era simplu și ferm: Acționează, nu vorbi.
„Nici măcar soția mea nu se apropie de mașina de făcut cârlige”, spunea Hans Mustad. Iar într-o zi, un paznic nou, care nu-l recunoștea, l-a dat afară din atelier pe unul dintre fiii săi.

Măsurile de securitate Mustad în jurul The Hook Maker

Nivelul de secretomanie din jurul invenției lui Mathias Topp, numită The Hook Maker, a atins limite greu de imaginat. Personalul din diferite departamente nu avea voie să comunice între ei, iar vânzătorii erau complet izolați unii de alții. Totul era organizat ca într-o operațiune de spionaj invers.

Pentru a ascunde fluxul de producție și zonele de interes, țările erau denumite prin coduri: Brazilia devenea „Leyer”, Anglia „Lan”, Statele Unite ale Americii „Ikan”, iar Canada „Canikan”. Nu ieșea nimic scris din birouri. Planurile tehnice nu puteau fi copiate, se foloseau rigle false, iar asamblarea cârligelor era făcută în camere separate, în izolare completă.

Poate părea exagerat, dar întrebarea rămâne: a meritat tot acest efort?

Privind în urmă, da. În peste 100 de ani de existență a fabricii de cârlige, doar în una sau două ocazii s-a aflat că vreun angajat a încălcat jurământul de tăcere și a lucrat pentru un concurent. Însă măsurile de protecție au mers și mai departe. Mustad nu a solicitat niciodată vreun brevet pentru mașinăria lui Mathias Topp, The Hook Maker.

Era o alegere strategică. Un brevet deschidea ușa copiei. Un secret bine păzit, în schimb, era de necucerit.

Perfecționarea The Hook Maker. Cum s-au rafinat cârligele de pescuit

Invenția lui Mathias Topp, mașinăria The Hook Maker a continuat să fie perfecționată. De la un sistem simplu care transforma sârma în cârlige de pescuit, procesul a devenit din ce în ce mai sofisticat. Această evoluție a transformat cârligul de pescuit într-un obiect de precizie, rezultat al unui lanț tehnologic meticulos.

După formarea inițială a cârligelor în utilaje automate, urma un lanț întreg de tratamente: întărirea prin încălzire și răcire în ulei, degresarea, revenirea pentru flexibilitate, lustruirea și aplicarea unor finisaje precum cositorirea, nichelarea, aurirea sau vopsirea.

În paralel, echipele tehnice realizau constant teste de laborator. Se verifica compoziția chimică a oțelului, rezistența la tracțiune, durabilitatea și protecția împotriva ruginii. Reclamațiile pescarilor erau rare, dar luate în serios. De cele mai multe ori, cârligul fusese afectat în lansare, după ce atinsese o ramură, o piatră sau alt obstacol.

Ambalarea varia în funcție de model. Unele cârlige erau puse în cutii manual, altele cu ajutorul mașinilor. Cele foarte mici erau numite „cârlige pudră”, atât de fine încât uneori se lipeau de piele fără să-ți dai seama. Până și pescarii aveau dificultăți în a lega firul la aceste modele.

Fiecare cutie conținea exact 100 de cârlige, cu o marjă de eroare de cel mult trei bucăți. În schimb, cel mai sensibil detaliu nu era numărul, ci eticheta. În Anglia, eticheta albastră era folosită pentru cârligele Carlisle, cea verde pentru Sneck, iar cea roșie pentru O’Shaughnessy. Aceste culori au devenit un limbaj universal al încrederii între Mustad și pescarii din întreaga lume.

Dacă nu corespundeau cu așteptările, pescarii refuzau cutia. Conținutul conta mai puțin decât culoarea cu care era obișnuit ochiul. Așa se nășteau și primele lecții de marketing.

 

Extinderea Mustad în Franța, Mathias Topp și fabrica de la Duclair

Mathias Topp nu era doar un inginer strălucit grație invenției masinăriei The Hook Maker. A continuat ca strateg industrial și lider cu viziune, trimis de Mustad să creeze baze solide în Europa Occidentală. După ce Even Amlund a fost numit la conducerea fabricii Mustad din Lilleaker, lângă Oslo, în 1876, Topp a preluat direcțiunea societății-mamă din Brusveen, în Gjøvik, recunoscută la acea vreme ca un model de organizare socială.

Odată ajuns în această poziție, Topp a început să călătorească pentru a sprijini extinderea internațională a companiei. După războiul din 1870, Franța limitase drastic importurile. Cuiele nu mai puteau fi aduse din străinătate, deși fierul continua să circule. În acest context, Mustad a decis să deschidă fabrici în afara Norvegiei, iar Mathias Topp a fost ales să coordoneze aceste extinderi.

Îl regăsim în Finlanda în 1886, iar în vara anului 1891, Hans Mustad ajunge în Franța pentru a identifica un loc potrivit pentru o nouă fabrică. Alege orașul Duclair un oraș-cheie din Normandia, cu acces strategic la Sena și la rețelele feroviare franceze. În septembrie 1891, sunt depuse actele către prefectură și se cumpără terenul cunoscut drept moara Bouillons.

La scurt timp după această etapă, Mathias Topp ajunge și se mută la Duclair. Coordonarea lucrărilor începe imediat, cu materiale trimise din Norvegia și cu alte transporturi aflate pe drum, însoțite de 28 de mașini de producție. În câteva luni, hala prinde contur. Din decembrie 1891, fabrica devine funcțională, iar primele produse ies de pe linia de producție. Muncitorii erau în mare parte norvegieni și suedezi, iar lansarea s-a dovedit un succes imediat.

Era începutul unei noi etape pentru Mustad: de la producție locală la rețea europeană de manufactură. Tot în 1891, fiul său, Einar Topp, inginer de profesie, prelua conducerea fabricii Mustad din Gjøvik, în timp ce tatăl său era la Duclair, în plină construcție. În acea perioadă, Mathias Topp își perfecționa cunoștințele de engleză și germană, pe care le învățase singur pentru a putea citi reviste de specialitate și a rămâne conectat la cele mai noi tehnologii din lume.

În 1894, fabrica avea deja 200 de angajați, dintre care 30 scandinavi. Deși în aprilie 1893 un incendiu distrusese sala motoarelor și atelierul de ascuțit, Mustad a reluat rapid producția. În același an a fost construită o colonie muncitorească, iar în deceniile următoare, sub conducerea vizionară a lui Clarin Mustad, au fost implementate inovații esențiale: tehnica forjării la rece, brevetată în 1908, o turbină hidraulică instalată în 1911, extinderea producției în 1910, achiziția unei noi fabrici în 1913 și trecerea la energie electrică în 1920.

Mathias Topp The Hook Maker, ambasador Mustad în Statele Unite ale Americii

În afara companiei Mustad, Mathias Topp, inventatorul mașinăriei The Hook Maker, devenise una dintre cele mai respectate figuri din industria norvegiană. În 1893, a primit o subvenție din partea statului pentru a reprezenta Norvegia la Expoziția Mondială de la Chicago. Un moment de recunoaștere internațională pentru invențiile Mustad și pentru Norvegia industrială. A fost trimis ca simbol viu al know-how-ului scandinav într-un context grandios: târgul a atras peste 27 de milioane de vizitatori în doar șase luni.

În timpul șederii sale în Statele Unite, Mathias Topp s-a reîntâlnit cu fiul său, Olaf, stabilit acolo. Olaf Topp urma să devină un arhitect apreciat. Unul dintre proiectele sale de referință a fost Jenkins Arcade, o clădire emblematică din Pittsburgh, construită în apropierea Empire Building. La acea vrem Pittsburgh, un hub industrial american, era locul perfect pentru un descendent al lui Mathias Topp, într-o eră a oțelului și invențiilor.

Tot în Chicago, Mathias Topp s-a revăzut și cu fiica sa cea mare, Marie, care emigrase în 1890. Se stabilise în oraș și îmbrățișase o meserie pe care tatăl ei nu o vedea cu ochi buni: fotografia. În 1897, Marie Topp s-a întors la Gjøvik și, în ciuda insistențelor tatălui ei de a renunța la această activitate instabilă, a decis să își deschidă propriul atelier pe Storgata 6. În acel loc funcționase cu zece ani înainte studioul Hildei Julin. Marie avea să devină cunoscută pentru portretele sale de copii.

Într-o scurtă vizită, Marie Topp l-a reîntâlnit pe fratele său Einar, care plecase și el spre America. S-a îmbarcat pe vaporul Campana din Liverpool și a ajuns la New York pe 16 aprilie 1898. Apoi s-a stabilit în Pittsburgh, unde a lucrat ca inginer.

Revenirea lui Mathias Topp în Gjøvik, noi invenții și implicare comunitară

După călătoriile prin Franța și Statele Unite, Mathias Topp și-a continuat munca în cadrul companiei Mustad. Spre sfârșitul anilor 1890, a lucrat la dezvoltarea unei mașini de cusut, alături de Clarin Mustad și Peder Løken. A creat și o mașină pentru fabricat chibrituri, cunoscută sub denumirea de „mașina cu lingură de sus”, vândută ulterior fabricii Rødfos Match Factory.

Fiecare mecanism era o punte între meșteșugul clasic și era industrială. Chiar și cele mai simple obiecte deveneau, în mâinile lui, produse de serie. În pragul secolului XX, fabrica din Gjøvik avea deja în funcțiune aproximativ douăzeci de mașini de produs cârlige, toate construite pe baza proiectelor lui Mathias Topp. Toate funcționau la capacitate maximă.

Pe lângă aceste realizări tehnice, Topp a contribuit activ la dezvoltarea comunității. A coordonat construcția unei pompe de apă pe râul Hunnselva, menită să alimenteze cartierul Briskebyen. A fost și președintele comitetului de construcție a școlii din Gjøvik, dar și unul dintre responsabilii pentru iluminatul public al orașului.

Familia Mathias Topp și legătura continuă cu Gjøvik, orașul industrial

La recensământul din 1900, Mathias Topp locuia în Gjøvik împreună cu trei dintre fiicele sale: Marie, Klara și Amalie, precum și cu Anna Kristine Kristensen, o tânără de 17 ani care lucra ca femeie de serviciu.O perioadă care marchează clar tranziția de la inventatorul global la pilonul comunității locale.

Tot în 1900, fiul său Markus Topp, inginer, a plecat în Statele Unite, unde s-a alăturat fraților săi. A rămas acolo până în 1904, după care s-a întors la familie în Gjøvik.

În 1905, Marie Topp și Markus au înființat clubul de tenis din Gjøvik, alături de alți trei pasionați, formând primul consiliu de administrație. Se spune că tenisul fusese privit cu reticență în Norvegia la început, dar a fost introdus în Gjøvik de angajați britanici ai companiei Mustad. Tradiția orală spune că Markus Topp a adus sportul din Anglia. Orașele învecinate Hamar și Lillehammer aveau deja cluburi de tenis în funcțiune când familia Topp l-a fondat pe cel din Gjøvik.

Un alt frate, Bernt Topp, era căsătorit cu Pollie Haynes, fiica lui Henry Haynes, un englez stabilit în Vardal.

La recensământul din 1910, Einar Topp locuia din nou cu tatăl său, Mathias Topp. Amândoi erau văduvi. La aceeași adresă, Storgata 45, în cartierul Briskebyen, locuiau și Marie și Markus Topp, care nu se căsătoriseră.

În acești ani, Mathias Topp nu doar că rămânea activ profesional, dar își consolida și rolul de figură emblematică în viața culturală a orașului. A fost unul dintre inițiatorii mișcării de șah din Gjøvik, contribuind la înființarea unuia dintre cele mai vechi cluburi de profil din Norvegia, o extensie firească a minții sale strategice și a pasiunii pentru precizie.

În 1920, după o carieră de peste o jumătate de secol, a primit Medalia Regală de Aur pentru Merit din partea Casei Regale Norvegiene, o distincție oferită celor care au adus contribuții remarcabile națiunii. Era recunoașterea supremă pentru un om care redefinise unelte, procese și destine.

La acea vreme, Mathias Topp era încă activ, fiind înregistrat oficial ca „Director de fabrică pentru cârlige, ace de păr, ace, nasturi, ace de siguranță, cărți”. O viață dedicată muncii, care nu a încetat nici la 70 de ani, simbolul unui om care și-a lăsat amprenta asupra fiecărui cui, cârlig și cartier din Gjøvik.

This is the end, beautiful friend

Mathias Topp nu s-a retras din activitate decât în 1920, la vârsta de 80 de ani. Chiar și după acest moment, continua să meșterească în fiecare zi. Își amenajase un mic atelier de tâmplărie în propria casă, unde era văzut lucrând cu răbdare până aproape de sfârșitul vieții.

Înainte de moartea sa, Hans Mustad a lăsat scris în testament că înmormântarea lui Mathias Topp trebuia să fie organizată cu aceeași onoare ca a sa. Hans Mustad a murit în 1918, iar Mathias Topp în 1930.

Cortegiul funerar a fost deschis de fanfara fabricii, iar la intrarea în uzină a fost ridicată o barieră de onoare. Angajații s-au aliniat de-a lungul drumului, în tăcere. Un drum care începuse cu o sârmă și o idee și care ducea, pentru totdeauna, către fabricile Mustad.

Astăzi, în nordul orașului Gjøvik, un drum pleacă din zona Mustadflåa și poartă numele său: Mathias-Topp. Drumul care pornea de la sârma brută și ajungea la un cârlig perfect.

Povestea lui Mathias Topp trăiește și astăzi, prin noi

În 1877, când Mathias Topp a pus în mișcare prima mașinărie The Hook Maker, a schimbat pentru totdeauna felul în care se fabricau cârligele de pescuit. Un fir de sârmă intra pe o parte, iar pe cealaltă ieșeau cârlige identice, perfecte, gata de pescuit.

Astăzi, la 193 de ani de la înființarea companiei Mustad, această poveste merge mai departe. Trăiește prin cârlige. Trăiește prin fabrici. Dar mai ales trăiește prin oameni, prin mâinile lor, prin poveștile lor, prin fiecare pescar care acum are orice cârlig de pescuit și-ar putea dori.

Când alegi Mustad, nu cumperi doar cârlige. Cumperi aproape două secole de istorie. Cumperi inovație și tradiție, în același timp. Faptul că acum, când cumperi un cârlig de pescuit perfect adaptat dorințelor și nevoilor tale, primești o unealtă care funcționează impecabil, se datorează lui Mathias Topp.

Iar restul produselor Mustad, de la unelte la accesorii, păstrează legătura vie cu ceva mai profund, o rețea de emoții și amintiri împărtășite de pescarii din întreaga lume. În România, prin magazinele Arrow International, moștenirea Mustad ajunge astăzi și mai aproape de cei care o înțeleg și o respectă.

Istoria Mustad continuă…

Aceasta nu este doar o poveste din trecut. Este o punte între generații, o linie care leagă pescari, muncitori, ingineri și visători din toată lumea. Dacă ai trăit în Gjøvik, în Galați, la Rusca Montană, Timișoara sau în orice alt loc unde cârligele Mustad au fost produse sau folosite, atunci și tu faci parte din acest fir.

Poate ai moștenit o cutie cu cârlige vechi din lada bunicului. Sau ai găsit o etichetă uzată într-un târg, o fotografie cu un cârlig pierdut în timp, ori îți amintești cum tatăl tău îți spunea povești în barcă despre „cele bune, cele norvegiene”. Toate contează.

Istoria lui Mathias Topp, The Hook Maker, nu este completă fără vocile celor care i-au simțit efectele. Dacă știi o poveste, un nume, un obiect, o amintire, trimite-mi un mesaj.

Fiecare detaliu e ca o sârmă care intră în The Hook Maker: din el iese un cârlig nou, o verigă în lanțul acestei moșteniri industriale și umane.

Aceasta nu e doar o documentare. Este o construcție vie. Și ai un loc în ea.

Trimite-mi un comentariu, o fotografie sau un email. Orice fragment ne poate ajuta să completăm acest puzzle.

Bibliografie și surse documentare Mathias Topp, The Hook Maker

Duclair Mustad – Jumieges.fr
Un articol extrem de bine documentat despre extinderea Mustad în Franța, construcția fabricii din Duclair și contextul economic al vremii. Include detalii despre amplasamentul ales, modul în care a fost organizată producția, dar și despre familiile formate sub influența directă a lui Mathias Topp și urmașii săi.
http://jumieges.free.fr/Duclair_Mustad.html

History of the Fish Hook and the Story of Mustad – Cambridge.org
Recenzia unei lucrări semnate de Hans Jørgen Hurum, una dintre cele mai complete surse despre istoria cârligului de pescuit și rolul fundamental al companiei Mustad în această evoluție.
https://www.cambridge.org/core/journals/antiquaries-journal/article/abs/history-of-the-fish-hook-and-the-story-of-mustad-the-hook-maker-by-hans-jorgen-hurum-25-175-cm-pp-148-8-colour-pls-100-figs-london-a-c-black-1977-395/301E9DF1171D3868DB7202433F7BA269

History of Mustad 1832–2025 – AndyArif.ro
O incursiune amplă în istoria companiei Mustad, de la primele sârme produse în Norvegia, la cârligele distribuite pe toate continentele, margarină, automobile și alte invenții care au prins lumea întreagă.
https://andyarif.ro/en/history-of-mustard-1832-2025-from-fishing-hooks-to-cars-margarine-and-other-inventions-that-took-the-whole-world/

Mustad Bedriftsmuseum – Raufoss Rotaryklubb
Descrierea fostului muzeu industrial Mustad din Raufoss, unde au fost expuse mașinăriile originale, inclusiv The Hook Maker proiectat de Mathias Topp. Deși în prezent închis, muzeul rămâne un punct de referință pentru orice informare istorică legată de firma Mustad.
https://raufoss.rotary.no/no/nyhetsdetaljer/126

Gjøvik and Toten’s Chess History

Publicată de Norsk Sjakkforlag, autor: Øystein Brekke, cu contribuții din partea altor autori, inclusiv Terje Paulsberg.

https://bergensjakk.no/pdf/Gj%C3%B8vik_og_Totens_sjakkhistorie_side_2-11.pdf

Mulțumiri speciale

Mulțumiri membrilor grupurilor de Facebook care păstrează vie istoria Gjøvik, Mustad, a lui Mathias Topp și a industriei norvegiene:

Mustad Historie
https://www.facebook.com/groups/303322651283389

Gjøviks Tapte Historie (GTH)
https://www.facebook.com/groups/55530699747

Gjøvik og Totens Bedriftshistorie
https://www.facebook.com/groups/159873384485603/

În loc de post-scriptum

Și nu în ultimul rând, mulțumiri speciale lui Dr. Hook. Veți afla în curând cine este.

Urmează un nou articol cu detalii exclusive despre cârligele Mustad, în special cele dedicate fly fishing-ului. Dr. Hook a fost timp de peste 16 ani unul dintre designerii de cârlige și product manager în cadrul Mustad. Un pescar pasionat, cu o carieră impresionantă și o perspectivă rară asupra artei care stă în spatele fiecărui cârlig reușit.

Și pentru el, totul a început în Gjøvik.

Va urma.

Nu rata și articolul despre Istoria Mustad 1832-2025!