Pescuit în Grecia pe râul Acheloos. Expediție din Pind până în Marea Ionică I Râuri de poveste

Cum am ajuns la pescuit în Grecia pe râul Acheloos v-am spus începutul în articolul anterior, “În căutarea Râului Alb”, dar nu am detaliat până la capăt. După ce i-am spus lui Cătălin că pe acest râu vreau neapărat să ajung, mi-am adus aminte de povestirile lui Bogdan Doncea aka Cox despre partidele de pescuit pe un râu în Grecia unde surpriză, prinde sea bass, clean și mreană. De clean și sea bass mai auzisem în Grecia, dar mreană? Da. Mreană. Ați citit bine.

Pescuit în Grecia la mreană?

Cam de cinci ani de zile Bogdan a dat Dunărea și Delta Dunării pe pescuitul în Grecia. Glumește, sau nu, spunând că atât își mai permite financiar. De fiecare dată când se întorcea din Grecia ne vedeam la o bere, că doar nu la o salată, și îmi arăta fotografii și videoclipuri din partidele de pescuit de pe râu, dar și de pe mare. Nu spun că nu m-au impresionat toți peștii exotici pe care i-a prins de-a lungul timpului pe mare, că deh, v-am mai spus, am râu de mare, acrii strugurii, dar la vederea clenilor și mrenelor i-am zis că într-o zi cu soare vreau să merg și eu acolo. Mai ales la mreană, fiind aspirat irevocabil de câțiva ani în “Gropa M(a)renelor”.

“Boss, mrene și cleni mari sunt cu duiumul, pescuitul la sea bass e ce trebuie pe râul ăsta și dacă ajungi acolo chiar e păcat să nu mergi și două trei zile pe mare. Cât de râu poate să ți se facă?”

Bref, am încercat să ne coordonăm, nu ne-a ieșit vreo doi ani, până când i-am trimis cadrele video din dronă de la Cătălin, cu mesajul “Uite, pe râul ăsta vreau să merg la pescuit, neapărat”. N-a întârziat prea mult răspunsul lui Bogdan: “Unde e? Dă-mi un pin”. I-am dat pin-ul de pe google maps, la care Bogdan îmi răspunde: “Băi cred că e râul unde pescuiesc eu la vărsare în Marea Ionică, cel cu clean, mreană și sea bass. Ce mișto arată sus în munți. Eu vreau să plec la pescuit în Grecia săptămâna viitoare, ce zici, te bagi?”. Hmmm.

De la filmul River la pescuit în Grecia

“În 2022, când am dat pentru prima oară play filmului australian River m-am trezit prins într-o experiență care m-a mișcat mai mult decât mă așteptam. Nu era doar un film documentar, era o odă pentru râuri, spusă prin imagini, muzică și narațiune. Emoțiile create, greu de descris în cuvinte, mi-au răspuns la o întrebare care mă bântuia de mai multă vreme: Ce vreau să fac în următorii ani? Ei bine, da, vreau să merg la pescuit pe cât mai multe râuri, să le cunosc, să le ascult, să le simt, să le înțeleg, să povestesc despre ele, de la izvoare până la vărsare, fie că se pierd într-un fluviu, într-o mare sau direct în ocean.”

Cam așa am scris în articolul despre filmul River și începeam seria Râuri de poveste. Și v-a prins deja ce urma să îl întreb pe Bodgan, nu?

“Auzi, ce zici dacă mergem noi într-o expediție la pescuit în Grecia pe râul Acheloos de la izvoarele din Pind până în Marea Ionică? Campăm cu cortul în munți, coborâm pe râu în căutarea păstrăvilor, poposim pe parcursul acestuia la clean și mreană, atacăm sea bass-ii de la vărsare și promit să rezist și o zi, două la pescuit pe mare.”

Și-am pornit.

Pescuit la păstrăv în Grecia?

Ei bine, da. Mie mi se păruse ciudat și cu mrenele. De cleni știam câte ceva din trecut, dar, na, nu m-aș fi gândit niciodată că voi merge la pescuit în Grecia la păstrăv și mreană. Pentru majoritatea dintre noi Grecia rimează cu mersul la mare, la soare și maximum pescuit pe apă sărată. Acum, dacă mergem la munte, cum dăm noi de păstrăvi? Am scotocit toate cotloanele internetului și am găsit un club de pescuit la muscă de unde am luat primele informații despre pescuitul la păstrăv în Grecia, mulțumesc Vagelis Stilos. Deci păstrăvi sunt, de unde mai aflăm niște informații?

Pescari buni de muscă

V-am povestit în trecut cum am cochetat o bună perioadă cu pescuitul la muscă și de ce l-am abandonat, cel puțin pe teritoriul României. Dar am rămas cu o tolbă plină de prieteni buni de muscă cu care mai schimb din când în când câte o vorbă despre pistruiați, în amintirea vremurilor apuse. Așa am aflat că Vlad pescuiește de mulți ani în Grecia, l-am contactat, i-am șpicuit planul nostru și astfel am pus primii pistrui (puncte) pe hartă pentru itinerarul nostru. Plus multe alte informații prețioase care ne-au fost de mare ajutor, mulțumim Vlad.

Doi într-o mașină

Zilele trecute când revedeam pozele și videoclipurile făcute la pescuit în Grecia pe râul Acheloos m-a năpădit un pic nostalgia și am făcut această postare pe facebook:

“Râurile curg tăcute, modelând văi și povești, hrănind viața și visurile celor care le ascultă. Ele ne învață răbdarea, ne arată cum să visăm în aval și să fim buni strămoși pentru cei care vin după noi. În aceste momente, împreună, descoperi că viața are cursuri nevăzute care merită trăite. Și dacă ai lângă tine un partener de călătorie cu care să împarți această liniște, fără cuvinte, fără explicații, ai găsit ceva care valorează mai mult decât toți peștii din lume.”

Cu planurile bine făcute înainte, cu un cort pe mașină și o tonă de bagaje am pornit împreună cu Bogdan să parcurgem la pescuit Râul Alb din Grecia.

Păstrăvii de la izvoarele din Pind

Având doar câteva zile la dispoziție dedicate pescuitului la păstrăv, nu am poposit prea mult pe un loc, preferând să ne plimbăm și să vedem cât mai multe zone. Recunosc că ne-am mai abătut și de la itinerar și am pescuit și câțiva afluenți ai Acheloos-ului și câteva lacuri, nu ne-am putut abține. Am prins păstrăvi nativi, grăsuți și mai puțin colorați ca cei cu care suntem obișnuiți, dar și niște peisaje pe cinste pe care le puteți vedea în videoclipurile acestei expediții. La capitolul echipament, ah, ce bine că am scris despre asta în trecut, rotativele au fost din nou la putere pe râu la păstrăv. Și ceva voblere, dar despre asta voi scrie în curând un nou articol pe blog.. Vedeți aici ce echipament folosesc în pescuitul cu rotative. Bașca alte ponturi.

Poduri și păstrăvi antici

Pe măsură ce coboram pe râul Acheloos, încă fiind în arealul păstrăvilor, am început treptat să dăm de cleni în zona de munte. Nimic anormal, știind că urcarea cleanului pe râuri și lacuri de munte este un fenomen din ce în ce mai comun, dar surpriza a fost alta. Pe lângă unul dintre podurile antice care străjuiesc râul Acheloos, fiind în căutarea unor locuri noi de pescuit la păstrăv pe râul Acheloos, Bogdan mă striga: “Turcule, vino repede, sunt aici trei păstrăvi mari, băh, dar mari rău, peste 50-60 de cm”. M-am apropiat ușor și am început să lansăm cu tot ce aveam prin truse încercând să păcălim torpilele care stăteau în curentul puternic al râului. Nu i-am prins. De fapt nici nu erau păstrăvi, erau mrene. Le-am văzut abia după ce am renunțat și ne-au trecut printre picioare când am traversat râul. Scor 0-1 pentru ele, și ar fi rămas la fel chiar dacă le înțepam. Cu echipament ultralight, pe un râu vijelios plin de copaci și bolovani, șansele de reușită erau oricum nule.

Trei într-o barcă, pardon, doi, Lavrakiliiiiiiiiii!

Am prins pentru prima oară sea bass. Superb pescuit, super partener de luptă. Nu Bogdan, sea bass-ul.  Eram pregătit de acasă cu voblere minnow de 9-11 cm cu care în mod normal pescuiesc la știucă în Delta Dunării (că așa a zis Bogdan), dar și cu gumele mele de panică montate pe cârlige offset. Normal că au funcționat, am numai năluci internaționale, ha, ha. Dar cel mai bine am prins cu un vobler de păstrăv, inspirație care a venit într-un moment în care simțeam nevoia unei năluci pe care să o pot lansa mai departe și juca mai agresiv în curent. Și la suprafață cu Jackall Popovici, pardon, Pompadour. Și beldii? Pe lângă bătrânele mele lansete Steez, de care sigur v-ați săturat să auziți mereu, în top a fost cea mai recentă iubire, Airity.

Un clean numit Leuciscus sp. Evinos

Clean cu gura mică. Așa l-a denumit Bogdan după primele partide de pescuit. Dar o fi clean? Că pare ceva între văduviță, clean și caras. Da, e clean și nu orice clean, este o specie endemică din Grecia care există doar pe râurile Acheloos, Evinos and Mornos. Informații pe care mi le-a furnizat cel mai mare ihtiolog dintre pescari, Adrian Ionascu, după ce i-am trimis primele fotografii cu acești pești superbi Mă rog, înainte să se documenteze, la vederea mărimii exemplarelor și la întrebarea mea “Ce clean e ăsta?”, mi-a răspuns mot a mot: “Bă, ej nebun? Dracu’ știe.”

La capitolul ace, brice și carice, nu i-am prins cu năluci tradiționale de clean, voblere micro, rotative și gume mici. I-am prins fix cu voblerele de mai sus, cele cu care am punctat la sea bass. Alt tip de clean, altă distracție.

Mareana, dragostea mea, am învins

Da. Recunosc. Chemarea mrenelor a fost mult mai puternică decât toți păstrăvii și sea bassii de pe pământ. Pescuit pe râu, ca pe Hron, cu voblere și cheburashka. Vis. Un vis care merită trăit pe orice râu care are mreană, dacă nu ați încercat asta până acum. A, și din nou voblerele mele zeu mode de clean nu au fost nici pe gustul mrenelor, tot într-unul de 11 cm au lovit cele mai frumoase exemplare. Nu mai măsor sau cântăresc de multă vreme peștii pe care îi prind, dar cu siguranță aici, pe Acheloos, am înregistrat un nou record personal. Și cum bine știți, peștii cei mai mari scapă întotdeauna, am mai avut una care mi-a rupt fără drept de replică după un run de peste 30 de metri. Era mare. Cea mai mare. Enoooooormă.

“Tânjind după ocean, singurul său scop este să coboare. Timp de milioane de ani, oamenii au rătăcit pe pământ. Râurile au fost cele care au creat văi fertile, ne-au permis să ne stabilim și să locuim. Primele orașe au apărut pe malurile marilor cursuri de apă. Destinul nostru timpuriu a fost modelat de voința râurilor. Ne-am temut și le-am venerat ca forțe ale vieții și ale morții. Le-am venerat ca pe niște zei. Râurile ne-au inspirat ca specie, permițându-ne să prosperăm.” – River, filmul.

Bătrânii și marea. Și ploaia.

Băi, am promis. Cu tot răul de mare pe care îl am, pregătit psihic și cu pastile, nu aveam cum să nu pescuiesc pe ultimul segment al râului Acheloos, în Marea Ionică. Chiar dacă norul meu sociopat ne-a iertat în prima parte a călătoriei, la episodul de pe mare, cum să vă zic eu mai plastic, normal că ne-a plouat de ne-am scăpat pe noi. Și nu oricum, de seara până la prânz, jurai că s-a făcut o gaură în cer și curge toată apa din lume pe acolo. Slabe șanse de ieșit în larg, judecând după bărcile nemișcate din portul Astakos. Așadar, ne-am odihnit și am pescuit de pe mal, în port, în speranța unor prognoze favorabile pentru zilele următoare. S-a prins, mici, dar rari, s-a băut bere Alfa, ca masculi sigma ce suntem, ne-am distrat din nou și am mai bifat câteva specii în palmares cu echipament ultralight și gume micro. Și Cox a luat pisică de mare. Nu una, mai multe.

All is (not) lost

Dar Bărbosu’, dragul de el, rudă veche cu Achelous, zeul apelor, ne-a dat și două jumătăți de zi de pescuit fără vânt, fără ploaie, superbe. Și am prins, de ce să nu prindem, s-a făcut mult pește anul acesta în Grecia: amberjack, barracuda, dentex, grouper, perca, ton. Pescuit la jigg (metal cast jiguri) cu care am mai experimentat în Thailanda și Mexic, alternat cu pescuit la gumă. Eu cu jiggurile de la Mustad Mezashi și același echipament pentru pescuit pe mare, mai puțin lansetele pe care le-am schimbat cu cele de suflet, pe care am putut să le iau de această dată fiind cu mașina, și niște gume Strike Pro Tumbler pe care le aveam la naftalină. Am insistat și cu găselnița asta de la Live Target. Bună. Bogdan a dat cu ce a vrut el, își poate deschide lejer un mic magazin japonez cu echipamente de pescuit marin.

S-a luat mare și mult?

Da. Păi eu zic să mă opresc aici și să las filmul să continue povestea. Dar nu înainte de a menționa câțiva oameni mișto, cărora le mulțumesc pentru informații, cadre video și prietenie, oameni fără de care aventura asta n-ar fi arătat ca un vis frumos nici pentru mine, nici pentru voi.

În rest, am făcut ce știm mai bine: am trăit un râu de la un capăt la altul, așa cum am învățat din River, lăsându-l să ne ducă, să ne schimbe, să ne vorbească. Și am ieșit din el mai bogați decât am intrat.

Scriem, citim, curgem împreună.
Pentru că noi, oamenii, suntem biblioteci.
Noi, oamenii, strângem și dăm mai departe povești.

I wanna thank me…

Bogdan Doncea “Cox” – am eu un băiat

Vlad Popescu – șefu’ la muscă și la informații despre Grecia

Silvian Vâlcu – actorul meu preferat de la Odeon care mi-a “cedat” pentru videoclip melodia “Watermark”, perfectă pentru starea indusă de cadrele din dronă ale râului Acheloos. Cel puțin așa mi-a fredonat mie obsesiv creierul de când am auzit-o prima oară.

Cătălin D. Constantin – antropolog cu ștate vechi în Grecia, vezi Beyond Yesterday, pentru toate poveștile fruomase despre Râul Alb, frații Manakia, aromâni și Balcani. Plus cadrele din dronă de la care a plecat această poveste.

Spyros Mygdanaeleuros – un mecanic auto din Grecia care documentează cu drona, din pasiune, diverse zone ale Greciei și care mi-a pus la dispoziție superbele cadre de la izvoare până la vărsarea râului Acheloos în Marea Ionică.

Desmond Drinkwaard – un olandez zburător, tatoo artist, de asemenea pasionat de drone și de Grecia, pe care l-am întâlnit în Myticas și mi-a furnizat câteva cadre spectaculoase filmate cu FPV.

Și nu în ultimul rând, pentru logistică, informații, ghidaj și bărci, Kostas Antoniadis, care face frumos la Ionian Fishing. Poate face și pentru voi dacă vreți să mergeți la pescuit în Grecia. Iar pe final i-am lăsat cuvântul lui Kostas, omul care gustă în fiecare zi din poveștile Acheloosului și ale Mării Ionice.

Personal, ca pescar, tipul meu preferat de pescuit este, fără îndoială, la biban de mare (sea bass), mai ales pe râu. Grecia are multe râuri frumoase, dar niciunul nu se compară cu Achelous. Este cel mai mare, cel mai sălbatic și cel mai impresionant, situat foarte aproape de zona în care lucrez.

De când mă știu, vânez bibanul de mare în apele sale. Pentru mine, este cel mai palpitant tip de pescuit, deoarece îl poți prinde cu năluci de suprafață, genul care “sparg” suprafața apei și creează acea senzație unică de emoție și adrenalină când peștele mușcă.

Uimitor este că bibanul de mare poate fi găsit peste tot de-a lungul râului, de la estuar până la apele dulci, la zeci de kilometri în interiorul continentului. L-am explorat până la 60-80 de kilometri în amonte, ajungând în toate locurile posibile, indiferent cât de îndepărtate sau periculoase erau. De-a lungul anilor, am ajuns să cunosc râul în profunzime: fiecare cot, fiecare stâncă, fiecare copac căzut care ar putea ascunde un biban de mare.

Vara este cel mai bun anotimp. Cu cât se încălzește mai mult, cu atât pescuitul este mai bun. Și, pe lângă bibanul de mare, râul găzduiește și alți prădători, mreană, clean și alte specii de pești pe care încă nu le cunoaștem după nume.

Pescuitul pe râul Achelous este mai mult decât pescuit. Este aventură, este pace, este o legătură profundă cu natura. Acolo, printre apă și sunetele râului, sufletul tău găsește liniștea. Pentru mine, este cu adevărat un colț de paradis și locul perfect pentru a pescui bibanul de mare.

Cât despre pescuitul în Marea Ionică, un alt paradis pentru orice pescar, aici, trei râuri se varsă în mare, înconjurate de nenumărate insule mici pline de pești, recifuri offshore și un ecosistem în continuă reînnoire, bogat în multe specii diferite.

Într-o singură zi, poți pescui sea bass și bluefish în apele puțin adânci, te poți îndrepta spre râu pentru mai mult sea bass sau poți ieși în ape mai adânci pentru a vâna amberjack și dentex uriași. Această varietate există doar aici, deoarece, din punct de vedere geografic, zona aceasta oferă cele mai bune condiții de pescuit posibile și oportunități nelimitate pentru fiecare pescar.

Pot spune cu sinceritate că acest loc este un paradis care nu se va epuiza niciodată. Râurile aduc constant nutrienți și viață în mare, atrăgând pești pe tot parcursul anului. Mă simt incredibil de norocos să locuiesc aici și, cu multă dragoste și dedicare, am reușit să construiesc această afacere de la zero.

În fiecare an, tot mai mulți oameni o descoperă și susțin ceea ce facem. Pe lângă ghidaj și lecții, pun la dispoziție și bărci complet echipate, gata să acopere orice nevoie de pescuit. Așadar, pentru orice informații sau rezervări, nu ezitați să mă contactați.

Funcționăm pe tot parcursul anului și avem norocul de a putea pescui chiar și când vremea se înrăutățește, datorită numeroaselor locuri protejate dintre râuri și insule. Aceasta este magia râului Acheloos și Mării Ionice.

Ionion Fishing, unde fiecare lansare spune o poveste.